TeXTe

Cotrobăind printre lucruri dragi: scrisorile surorii din străinătate, o poză a străbunicii în tinereţe, una din primele dălţi ale tatălui, ediţia de buzunar a poeziilor lui Baudelaire, nu am găsit ceea ce căutam cu îngrijorare. Căutam un anume timp al vieţii, cel care nu strică lucruri şi oameni, cel în care moartea nu-şi băgase nasul. Absenţa lui s-a umplut cu tristeţile, dorinţele, însingurarea ce-au ieşit din scrisorile Corinei. Străbunica a coborât şi ea din poza tinereţii arătându-mi câţiva paşi dintr-un dans vechi sub pretextul unei ciudate aniversări. Primei dălţi a lui tata i s-a făcut aşa foame de lemn încât, într-o clipă, ce era cincizeci de ani, a creat nenumărate frumuseţi. Din ediţia de buzunar a poeziilor lui Baudelaire prima iubită îmi recita despre lumile păcatului cu o voce de copilă. Absenţa era plină vârf cu toate astea făcându-mă să înţeleg că timpul pe care îl caut e doar închipuire. Am pus lucrurile dragi la loc şi m-am adâncit cu toată tristeţea în ce mi-a rămas la îndemână. Un timp făcut din mici morţi succesive, un timp al pierderilor distrate, al niciunei memorii, un timp şiret şi abuziv intrând curios în toate locurile fiinţei şi coşcovind cu nepăsare pereţii sufletului, un timp vicios ce ne joacă vieţiile la pocher pierzând întotdeauna.