TeXTe

Copiii mă priviseră ca pe un clovn. Le-am vorbit despre tonalităţi relative. O tăcere primejdioasă le colorase chipurile. Vroiau să mă condamne la mine însumi. Dar m-au iertat.
Holul lungueţ al şcolii semăna cu un dovleac. Înăuntrul lui mergeau oameni. Confundabili cu un destin de viermi. Apăruţi spontan. Fără o cauză precisă. Toţi salutau la fel.
Am plecat. Strada era continuarea şcolii. O aglomeraţie de întîmplări şi destine. Fugind. Fără niciun sens. Mergeam ca şi cum doar atât învăţasem de la viaţă până la treizeci şi trei de ani. Nimeni nu a remarcat particularitatea asta atât de neobişnuită. De caraghioasă. În autobuz oamenii nu semănau cu oamenii de pe străzi. Aici erau capabili de tăcere. O tăcere stătută, plictisită, searbădă. Dar tăcere. Nimeni nu se văita. Nimeni nu făcea mătănii. Nimeni nu păşea arogant spre închipuita lui prosperitate. Unul în altul îndurau acelaşi destin al condamnării la existenţa posibilă.
Sângele îmi fugea sub piele ca un vierme imens. Parcă făcut din toţi oamenii. L-am strivit. Ţipătul era mai acut decât vocea de cap a Mariei Callas. În ochi o lumină de galben vangoghian îmi colora lumea într-o nelinişte de proporţii. Inima fugea după ţipăt. Fără să-l prindă. Cu un gâfâit prelung. Înfricoşător. Simţeam moartea ca o aromă de must şi castane coapte. Cu ea mă obişnuisem de la naştere dar acum îşi schimbase numele în toamnă.
De-a lungul drumului am văzut câteva fetiţe desculţe jucându-se pe asfalt, un bărbat mai pământiu decât îngropaţii, o femeie atât de grasă încât îşi depăşise trupul, copiii scăpaţi din şcoală ca dintr-un ospiciu oficial, primul ministru destituindu-l pe cel care l-a pus în funcţie.
Viaţa, sub frunze putrede, îşi ghemuieşte trupul fragil. Nu ştiu dacă va supravieţui. În podul palmelor mi-am suflat aer cald. Am pus dovleac şi mere cu scorţişoară la cuptor. Scriu. Sunt aici. Nu ştiu dacă mâine tot ce simt şi văd va avea conturul ăsta magic de galben. Ori aroma asta de libertate. Dacă viaţa va mai fi aici. În locul unde sunt eu. Dacă tăcerea nu va acoperi totul. Pentru totdeauna.